Bobâlna, nr.3. 415100, Alesd - Bihor            +40 259-342.539             +40 259-342.589             primaria.alesdcjbihor.ro

Statutul orasului

STATUTUL

UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE ALEŞD

 

            Cap. I Descrierea geografică

            1. Localizare geografică

Oraşul Aleşd este situat în Nord – Vestul ţării şi în partea de Est a judeţului Bihor, la o distanţă de 38 de Oradea şi la 112 kilometri Vest faţă de municipiul Cluj – Napoca. De asemenea, oraşul este aşezat în depresiunea Vad – Borod, pe Crişul Repede, la o altitudine medie de 224 metri, la poalele Munţilor Plopiş în partea de Nord – Est şi la poalele Munţilor Pădurea Craiului în partea de Sud a oraşului.

 

Aleşdul este situat de-o parte şi de alta a drumului european E60, pe o lungime de aproximativ 7 kilometri, ceea ce a favorizat o dezvoltare şi o deschidere a oraşului. Teritoriul său administrativ mai este străbătut de drumul naţional DN 1H, care face legătura între Aleşd şi satul Pădurea Neagră, precum şi de drumul judeţean DJ 764, care face legătura între Aleşd şi Beiuş.

 

Oraşul Aleşd se învecinează cu următoarele comune:

§  Comuna Popeşti la Nord;

§  Comuna Şinteu la Nord – Est;

§  Comuna Auşeu la Est;

§  Comuna Măgeşti şi Aştileu la Sud;

§  Comuna Lugaşu de Jos şi Brusturi la Vest.

            Suprafaţa totală a oraşului Aleşd este de 7.245 hectare. Aproximativ 65% din suprafaţa totală a oraşului este reprezentată de terenuri neagricole, în timp ce aproximativ 35% din suprafaţă este acoperită de terenuri agricole. Cea mai mare parte a terenurilor neagricole este acoperită de păduri iar cea mai mare parte din suprafaţa terenurilor agricole este ocupată de păşuni, urmată de terenuri arabile, apoi fâneţe şi altele( construcţii, bălţi, livezi, căi de comunicaţie, terenuri degradate şi neproductive).

            Unitatea administrativ teritorială Aleşd este oraş de rangul III, trecerea la statutul de oraş datând încă din 1968, atunci când a fost adopatată Hotărârea Consiliului de Miniştri numărul 1.106. Astfel, din anul 1968 şi până în anul 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o comună, Aştileu; compusă din patru aşezări: Aştileu, Călăţea, Chistag şi Peştere, însă, de atunci şi până în prezent, în componenţa administrativă a oraşului au intrat 4 aşezări: Aleşd, Peştiş, Tinăud şi Pădurea Neagră.

 

            2.Relief

            Oraşul Aleşd este situat în Nord – Vestul ţării, într-o zonă deluroasă pe terasa a II-a pe malul drept al Crişului Repede, fiind înconjurat de dealuri cu înălţimea cuprinsă între 235 – 320 metri.De asemenea, este amplasat în Depresiunea Vad-Borod, pe Crişul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munţilor Plopiş în partea nord-estică şi la poalele Munţilor Pădurea Craiului la sud de oraş. Localitatea Pădurea Neagră este aşezată în partea Nord – Vestică a Munţilor Apuseni, mai exact, în zona montană a Munţilor Plopiş, la o altitudine de 300 metri, pe Valea Bistrei, în timp ce localităţile Peştiş şi Tinăud sunt aşezate în zona deluroasă a Munţilor Plopiş. Astfel, pe teritoriul oraşului Aleşd, vârful Arsura din Munţii Plopişului atinge înălţimea de 705 metri.

            3.Clima

            Clima specifică zonei Aleşdului este cea temperat – continentală, cu slabe influenţe mediteraneene, aceasta fiind influenţată de relieful reprezentat de dealuri şi munţi, precum şi de poziţia geografică.Conform atlasului geografic, temperatura medie anuală este de +9°C -10°C.

            În ceea ce privesc precipitaţiile, media anuală din localitatea Aleşd se încadrează în intervalul 700-800 mm, evidenţiindu-se şi faptul că iarna se înregistrează în mod deosebit un nivel scăzut al precipitaţiilor, pe când cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara, iar primăvara şi toamna nivelul precipitaţiilor se repartizează în mod egal.

 

            4.Reţeaua hidrografică  

            Cursurile de apă care străbat aşezările care compun oraşul Aleşd sunt:

Ø  Crişul Repede, izvorăşte din Nord – Estul Munţilor Apuseni şi traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad – Borod, Dealurile de Vest, Câmpiade Vest, străbătând oraşele Huedin şi Ciucea din jud. Cluj, Aleşd şi Oradea din jud. Bihor şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.

Ø  Valea Morii, este un afluent al Crişului Repede, iar cursul inferior al acestuia, în aval de localitatea Peştiş este uneori numit Valea Şoimului;

Ø  Valea Şoimului şi afluenţii săi;

Ø  Valea Peştişului;

Ø  Valea de Tinăd;

Ø  Valea Bistrei.

      5. Solul

            Solul corespunzător caracteristicilor reliefului reprezintă solurile silvestre, în zona montană, silvestre şi pozolice în zona deluroasă şi premontană – cu extinderea cea mai mare şi cernoziomurile care ocupă o făţie în partea vestică.Aleşdul beneficiază de importante resurse ale subsolului folosite în industria materialelor de construcţii, de pe teritoriul oraşului putându-se exploata pietriş, nisip, material balastier, argilă refractară sau calcar folosit la fabricarea cimentului.

            Printre cele mai importante resurse naturale, se numără apa geotermală în Aleşd şi apa minerală cu un conţinut ridicat de fier, care izvorăşte în Pădurea Neagră.

            6.Flora şi fauna

            Flora întâlnită pe suprafaţa oraşului Aleşd prezintă o mare varietate de arbori, plante şi flori, această diversitate fiind datorată reliefului variat şi climei blânde.Astfel, vegetaţia este reprezentată în principal de floră perenă specifică păşunilor, de păduri de foioase pe dealuri şi de păduri de conifere în zona de munte.

            Flora şi vegetaţia au o importanţă deosebită atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic(scop furajer, medicinal, industrial şi chiar decorativ). În plus, pe lângă vegetaţia specifică zonelor împădurile, pe teritoriul oraşului Aleşd există şi o floră protejată care se găseşte în zona Poiana Florilor.

            Fauna este condiţionată în special de vegetaţie, astfel, dintre animalele specifice zonei amintim: vulpea, mistreţul, veveriţa, căprioara, iepurele, lupul. Dintre cele mai răspândite păsări amintim uliul, răpitoerele de noapte, rândunica, vrabia, cocostârcul, ciocănitoarea, piţigoiul şi graurul.

            Cap. II Istoricul Aleşdului

            Începuturile localităţii Aleşd sunt legate de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului, căreia i-a aparţinut, iar faptul că oamenii au fost prezenţi în această zonă încă din cele mai vechi timpuri este cunoscut datorită vestigiilor arheologice importante descoperite în peştera Igrit(oase de Ursus Spaeleus), pe Valea Şoimului (ceramica pictată în neolitic), în plus, fiind descoperit şi faptul că în epoca romană pe aici trecea drumul care făcea legătura între cetăţeli Aquincum (în prezent Budapesta) şi Porolissum (localitate în jud. Jud. Sălaj).

            Cu toate acestea, prima atestare documentară a localităţii Aleşd datează încă din secolul XIII-lea, mai exact din anul 1921, atunci când apare într-un document scris cu numele de Elusd, pe atunci fiind o aşezare de mărime medie, iar mai apoi, în 1332, apare sub denumirea de Willa Elesd, intrând de această dată în categoria aşezărilor mici.

            Localitatea Aleşd a fost constituită în lunca Crişului Repede, la dreapta acestuia şi în imediata apropiere a zonei colinare a Pădurii Negre, fiind întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii Piatra Şoimului.Din cauza faptului că la început Aleşdul era aşezat pe malul stâng al Crişului, în lunca inundabilă a acestuia, în prima jumătate a secolului XVIII populaţia oraşului a fost nevoită să se mute pe celălalt mal pentru a scăpa de inundaţii unde a rămas până în prezent.

            Până în secolul XIX, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud era agricultura, iar veniturile mai importante erau realizate din meşteşuguri. Începând însă cu secolul XX, acesta a adus schimbări importante în structura populaţiei pe domenii de activitate, majoritatea locuitorilor câştigându-şi existenţa din ramurile de activitate neagricole: activităţi industriale, economice, exploatarea şi prelucrarea lemnului. În plus, în Aleşd existau deja mulţi comercianţi şi mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cismari), iar în localităţile Peştiş şi Tinăud oamenii trăiau din agricultură, pe când cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate.

            Localitatea Peştiş a apărut pentru prima dată în documente în anul 1302 sub denumirea de Pestus. În ceea ce priveşte aşezarea spaţială şi geografică a localităţilor se credea că Peştişul de Jos era amplasat pe Valea Morii, Peştisul de Sus pe Valea Peştişului (spre actualul Peştiş), iar Piatra Şoimului pe Valea Şoimului, în jurul şi în apropierea cetăţii cu acelaşi nume, spre sfârşitul secolului al XVII-lea aşezările rămase din fostul Pestus contopindu-se într-o singură aşezare, numită Peştişul din Piatra Şoimul.

            Între 1660 şi 1692 această localitate făcea parte din Sângeacul de Aleşd, iar în 1713 aceasta aprţinea Fiscului Regal, cuprinzând 25 de familii de iobagi.

            Localitatea Tinăud  este una dintre cele mai vechi aşezări cu atestare documentară scrisă de pe Valea Crişului Repede, fiind amintită încă din anul 1214 în Registrul de la Oradea, făcând parte alături de Aleşd şi Peştiş, din domeniul Cetăţii Piatra Şoimului.

            În 1623 aşezarea era stăpânită de Gavris Movilă, cel care a avut un rol important în timpul prezenţei pe aceste meleaguri a domnitorilor români Constantin Şerban şi Gheorghe Ştefan, acestora datorânduli-se construcţia unei biserici cu ziduri de piatră în această zonă.Primul slujitor al acestei biserici a fost preotul Popa Pătru, care a fost şi protopopul scaunului românesc din părţile Aleşdului. Până în secolul al XVII-lea, Tinăud a fost în proprietatea unor nobili, pentru ca, după cucerirea otomană, alături de Aleşd şi Peştiş, să intre în componenţa Sângeacului de Aleşd.

            Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii Plopişului la o distanţă de 20 kilometri de Aleşd. Aceasta a apărut o dată cu construirea fabricii de sticlă, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, iar în a doua jumătate a secolului fabrica se afla în proprietatea băncii de credit: “Magyar Fold” din Budapesta.Până la înfiinţarea raioanelor şi desfiinţarea plăşilor, din anul 1950, această localitate a aparţinut de plasa Marghita.     

            Cap. III Populaţia unităţii administrativ- teritoriale Aleşd

 

            Din datele transmise de către Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor, reiese că populaţia oraşului Aleşd este de 10.066 locuitori, raportat la ultimul recensământ din anul 2012. Populaţa masculină este de 4908 persoane, iar cea feminină de 5158. Populaţia se compune în majoritate din români (6134), maghiari (1557) şi alte etnii (romi, slovaci, germani, evrei).

            Dintre aceştia,

            În Aleşd :

·         4179 români

·         1293 maghiari

·         1171 romi

·           418 slovaci

·               8 germani

·               3 evrei

·         Restul alte etnii

În Tinăud:

·         689 români

·           16 romi

·             4 slovaci

·         Restul alte etnii

În Peştiş:

·         1076 români

·             11 maghiari

·           136 slovaci

·             26 romi 

·         Restul alte etnii

În Pădurea Neagră:

·         190 români

·         253 maghiari

·           65 slovaci

·           16 germani

·         Restul alte etnii

           

           

              Cap.IV Căile de comunicaţii

           

1.    Căi rutiere

Infrastructura de transport rutier de pe teritoriul oraşului Aleşd este reprezentată de:

Ø  Drumul European E60– străbate de-o parte şi de alta oraşul, pe o lungime de aproximativ 7 km;

Ø  Drumul Naţional DN1 – face legătura între Aleşd şi Nuşfalău (Şinteu)

Ø  Drumul Judeţean DJ 108H – trece prin localitatea Pădurea Neagră spre Voivozi

Ø  Drumul Judeţean DJ 764 – face legatura între Aleşd şi Aştileu

Pe lângă acestea se mai adaugă:

Ø  Drumul comunal DC 145, Poiana Florilor

Ø  Drumul comunal DC 168, Lugaşu de Sus – Poiana Florilor

Ø  Drumul comunal DC 171, Tinăd – Ortiteag

            Aleşdul dispune de 46 de străzi şi trotuare, dintre care asfaltate 41 km, restul de 5 fiind pietruite

            Căi ferate

            Reţeaua de cale ferată nu străbate efectiv teritoriul oraşului, cea mai apropiată staţie CFR aflându-se la o distanţă de 2,4 km faţă de centru oraşului.

 

2.    Transportul

            La nivelul oraşului Aleşd nu există o reţea publică de transport local.Transportul în comun către localităţile învecinate şi către centrele urbane din zonă se realizează integral de către operatori de transport privaţi, în oraş existând un singur operator de transport privat SC Trans Aleşd SA, care face curse de transport între localităţi.

 

3.    Telecomunicaţii

            Referitor la infrastructura de telecomunicaţii din Aleşd, locuitorii oraşului Aleşd au acces la telefonie fixă şi mobilă, la televiziunea prin cablu şi fibră optică şi la internet atât fix (prin fibra optică), cât şi mobil (prin modem). Serviciile de telefonie fixă din Aleşd sunt asigurate de către operatori Romtelecom şi RCS – RDS, iar serviciile de telefonie mobilă sunt furnizate de marii operatori din ţară: Orange, Vodafone, Cosmote şi RCS – RDS/Digi Mobil, aceştia asigurând şi servicii de internet mobil prin modem.

 

 

               Cap.V Autorităţile administraţiei publice locale

 

            Consiliul local al oraşului Aleşd şi Primăria oraşului Aleşd

 

            Consiliul local, cu sediul pe str. Bobâlna, nr. 3, Aleşd, este autoritatea administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală. Consiliul local şi Primarul sunt aleşi în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale.

            Consiliul local al oraşului Aleşd are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.

            Consiliul local este alcătuit din 17 membri, aleşi prin vot universal, egal, direct şi liber exprimat, în condiţiile stabilite prin legea privind alegerile locale.

            Consiliul local a fost constituit în urma alegerilor locale desfăşurate în 5 iunie 2016, când a rezultat următoarea structură politică : PNL 7 membri, PSD 7 membri, UDMR  2 membri şi ALDE 1 membru.

 

            CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI ALEŞD ales la data de 5 iunie 2016 :

 

            1.ALB MARIANA                                          -PSD

            2.CIPLEU SORIN-LEONTIN                      -PSD

            3.DUBĂU FLORIN- CĂLIN                        -PSD

            4.GAL CRISTIAN                                         -PNL

            5.GORDAN CĂLIN-DAN                            -PNL

            6.JOLDEA IOAN                                          -PNL

            7.JURCUŢ CĂLIN-PAUL                            -PSD

            8.KAJANTO PAUL                                       -UDMR

            9.MĂNOIU CĂTĂLIN-FLORIN                   -ALDE

            10.MORAR CĂLIN                                       -PSD             

            11.PAVEL OVIDIU                                       -PNL

            12.SCORŢE MONICA-MARIA                   -PNL

            13.TURCUŞ RADU-VICTOR                     -PSD

            14.URS TIBERIU                                         -PNL

            15.VANCEA VIOREL-TEODOR                -PSD

            16.VANCEA TUDOREL-DANIEL             -PNL

            17.VARADI ZSOLT                                      -UDMR

 

            Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul local al oraşului Aleşd a organizat următoarele comisii pe domenii de specialitate:

  I.Comisia buget – finanţe, alcătuită din 5 membri,

 II.Comisia urbanism şi amenajarea teritoriului, alcătuită din 5 membri,

III.Comisia juridică, alcătuită din 5 membri

IV.Comisia de cultură, învăţământ, sănătate, alcătuită din 5 membri

 

Primăria oraşului Aleşd

Primarul oraşului Aleşd este şeful administraţiei publice locale. El răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale şi reprezintă oraşul Aleşd în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice, române sau străine, precum şi în justiţie. Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului local.

Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de Consiliul local. Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de 1 viceprimar, 1 secretar.

Viceprimarul oraşului Aleşd este ales de către Consiliul local din rândul membrilor săi, pe o durată egală cu cea a mandatului Consiliului. Atribuţiile viceprimarului sunt cele delegate de către primar, în condiţiile legii.

Secretarul oraşului Aleşd este funcţionar public de conducere. Secretarul verifică şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul local, ori de primar.

Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului, constituie PRIMĂRIA ORAŞULUI ALEŞD, structură funcţională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

EXECUTIVUL PRIMĂRIEI ORAŞULUI ALEŞD

 

Primar                   -TODOCA IOAN COLOMAN               -PNL

Viceprimar             -KAJANTO PAUL                               -UDMR

Secretar                -LAURAN NICOLETA               

           

Rangul unitatii administrativ-teritoriale :

ALEŞD – Localitate de rangul III.

           

            Cap. VIPrincipalele institutii care functioneaza pe raza oraşului Aleşd:

 

            Educaţie:

                    1.Colegiul Tehnic “ALEXANDRU ROMAN” Aleşd

                                    - Grădiniţa de copii cu program prelungit HOLCIM

                                    - Clubul Sportiv Şcolar nr. 5

                        2.LiceulTeoretic „CONSTANTIN ŞERBAN” Aleşd

                                    - Şcoala primară nr. 3 Peştiş

                                    - Şcoala primară nr. 1 Tinăud

                                    - Şcoala primară nr. 2 Pădurea Neagră

                                    - Grădiniţa cu program normal nr. 1 Aleşd

                                    - Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 Aleşd

                                    - Grădiniţa cu program normal nr. 3 Peştiş

                                    - Grădiniţa cu program normal nr. 5 Pădurea Neagră

                        a).Grădiniţa cu program normal „SAMUEL” Tinăud

                        b).Grădiniţa cu program normal „SAMARITEANUL” Aleşd

            Clubul Copiilor şi elevilor din Aleşd, este o unitate de învăţământ care se află sub tutela Inspectoratului Judeţean Şcolar Bihor şi are activităţi împărţite pe 3 domenii: domeniul cultural, ştiinţifico – tehnic şi sportiv – turistic.

 

            Sănătate:

                        1. Spitalul orăşenesc Aleşd

                                    -Secţia medicină internă                           

                                                -compartiment neurologie             

                                                -compartiment îngrijiri paleative   

                                    -Compartiment chirurgie generală                       

                                                -ATI                                                                

                                    -Secţia exterioară pneumologie –TBC    

                                                -pneumologie cronici                     

                                                -pneumologie TBC                         

                                                -pneumologie                                  

                                    -Compartiment obstetrică – ginecologie 

                                                -neonatologie                                  

                                    -Compartiment pediatrie

                                    -Camera de gardă                           

                                    -Laborator analize medicale

                                    -Laborator radiologie şi imagistică medicală

                                    -Cabinet planificare familială

                                    -cabinet diabet zaharat, nutrţie şi boli metabolice

                                    -farmacie

                                    -Dispensar TBC

                        2.Policlinica ambulatoriu Aleşd(cabinete: medicină internă, obstetrică-ginecologie, pediatrie, psihiatrie, oropedie, oftalmologie)

                        3.Laboratoare Pelican

                        4.Cabinete medicale

                                    - 7 cabinete medicale individuale(medici de familie) în Aleşd           

                                    - 1 cabinet medical în Peştiş

                                    - 1 cabinet medical în Tinăud

                                    - 1 cabinet medical în Pădurea Neagră

                        5.Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

                       

            Farmacii

                        -SC VITALOGY SRL

                        -SC RODIA SRL

                        -SC BUTUC IMPEX SRL

                        -SC FORTUNA

                        -SC CATENA

                        -SC CRISTEL SRL

                        -Farmacia Peştiş

                        -Punct farmaceutic Pădurea Neagră

 

            Farmacii veterinare: 4

            Cabinete veterinare: 3

            Clinica veterinară: SC ANIFARM PREST  SRL

 

          Cultura şi artă:

            Infrastructura culturală

            -Casa de Cultură din Aleşd

            -Căminele Culturale din Tinăud şi Peştiş

            -Biblioteca orăşenească “Octavian Goga” din Aleşd

            -Clubul copiilor şi elevilor din Aleşd

           

            Activităţi culturale

                        -Zilele oraşului Aleşd;

                        -Zilele “Octavian Goga” organizate de Biblioteca din Aleşd, în fiecare an pe                      parcursul unei săptămâni din luna mai;

                        -Târgul de vară de la Aleşd – se organizează în ultima săptămână a lunii august                      a fiecărui an.

            Culte:

            Infrastructura cultelor

             - 2 Biserici Ortodoxe în Aleşd (Biserica “Adormirea Maicii Domnului” şi “Biserica Sfântul Ioan Botezătorul”), 1 în Tinăud, 1 în Peştiş(Biserica “Inălţarea Domnului) şi 1 în Pădurea Neagră

             - Biserica Romano – Catolică din Aleşd(“Neprihănita Zămislire”) şi în Pădurea Neagră

             - Biserica Greco – Catolică din Aleşd “Izvorul Tămăduirii”

             - Biserica Reformată din Aleşd şi Pădurea Neagră

             - Biserica Penticostală din Aleşd, Peştiş, Tinăud şi Pădurea Neagră

             - 2 Biserici Baptiste în Aleşd, 1 în Tinăud, 1 în Peştiş şi 1 în Pădurea Neagră

            Biserici cu valoare arhitecturală:

                        -Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Sfântul Ilie din Poiana Florilor;

                        -Biserica din lemn”Buna Vestire” din Peştiş;

                        -Biserica “Sfântul Dumitru” din Tinăud.

            Asociaţii:

                        -Asociaţia creştină de Caritate “Samariteanul”

                        -Fundaţia “Casa Copilului şi Tineretului Kajanto Maria”

 

          Asistenţă socială:

            -Centrul de zi pentru persoane vârstnice Aleşd

            -Cantina socială din Aleşd

-Centrul Multifuncţional Obor

-Fundaţia“Casa Copilului şi Tineretului Kajanto Maria”

-Fundaţia “Copiii Dragostei”         

 

            Radio:
            - Postul local de radio "Transilvania" (privat)

Monumente:

A.   Monumente istorice declarate prin Ordinul nr. 2./2004:

1.Situl arheologic de la Aleşd

      -aşezare

      -ruine biserica romană

2.Castel de vânătoare, azi mănăstirea Sf. Ilie

3.Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Sf. Ilie

4.Castelul Bathyanyi, azi Spitalul orăşenesc Aleşd

5.Biserica de lemn „Buna vestire” - Peştiş

6.Biserica „Sf. Dumitru” – Tinăud

7.Ruinele cetăţii Şinteu – Peştiş (Piatra Şoimului)

B. Clădiri declarate prin HCL nr. 13/2001, monumente arhitecturale:

            1.Spitalul orpşenesc

            2.Administraţia financiară

            3.Clădirea Primăriei

            4.Clădirea Poştei

            5.Biblioteca orăşenească

            6.Judecătoria Aleşd

            7.Restaurant Aleşd

            8.Poliţia oraşului Aleşd

            9.Sanatoriul TBC Aleşd

C.Monumentul Eroilor căzuţi în răscoala din 1904

            D.Monumentul Eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale

           

            Statui:

                        -Statuia PIETA

            Sport:

                        Cluburi Sportive:

                        -AS CRIŞUL Aleşd

                        -Baza Sportivă Pădurea Neagră

                        -Săli de sport: -sala de sport Aleşd

                        -Teren de tenis în spatele Policlinicii

                        -Stadioane:Arena Sportivă Aleşd

                        -Filiala de vânătoare şi pescuit sportiv Aleşd

 

BANCI SI CASE DE AJUTOR RECIPROC:
- Banca Comerciala Româna - Sucursala Aleşd
- Banca Transilvania

- Banca Română de Dezvoltare

- Raiffeisen Bank

- Leumi BANK

- Banca Populara - Cooperativa de Credit Aleşd

- CEC BANK
- CAR - Pensionari
 

JUSTITIE:
- Parchet
- Judecatorie
- Notariat ( 3 cabinete notariale)

 

TURISM: -Complex recreativ ştrand orăşenesc Aleşd

-Parcul şi zona de agrement din Tinăud

-3 Hoteluri: Manhattan, Olimptom şi Holcim

 

           
            Cap. VII Servicii publice existente :
            Serviciile publice în oraşul Aleşd sunt asigurate de următoarele instituţii :

 

           -SC Salubri SA  Aleşd – Serviciul de alimentare cu apă, canalizare şi salubrizare

           -Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Populaţiei;

    -Ministerul Finanţelor – Administraţia Financiară Aleşd

    -Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor – Poliţia oraşului Aleşd

    -Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională a Forţei de Muncă – Punct de lucru Aleşd

            -Oficiul Cadastru şi Publicitate Imobiliară – BCPI Aleşd

            -Centrul local Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Aleşd

            -Staţia de pompieri Aleşd

            -Grupa de Jandarmi Supraveghere şi Intervenţie Aleşd

 

            Cap. VIII Economia

            În prezent, în Aleşd există un număr total de 419 societăţi comerciale, care îşi desfăşoară activitatea în principal în domeniul industriei prelucrătoare, comerţului şi în domeniul transporturilor. Sectoarele cu impactul cel mai mare (producţie, contribuţie la bugetul local, locuri de muncă create, investiţii realizate, impact social şi de mediu create) sunt:

            -în Aleşd: industria de tip Iohn (axată pe încălţăminte şi produse textile), construcţiile, comerţul cu materiale de construcţii şi transporturile;

            -în Tinăud: industria de tip Iohn (încălţăminte), comerţ;

            -în Peştiş: transporturile de mărfuri, construcţii (mici meseriaşi), exploatarea lemnului, prelucrarea şi conservarea fructelor de pădure;

            -Pădurea Neagră: turismul – în special cel de week-end

            Activitatea economică de la nivelul unităţii administrativ teritoriale Aleşd este concentrată în centrul urban, aici fiind prezente 370 din cele 419 firme, care înregistrează un volum de business de 250 mil. ron (86%) cu un număr de peste 2200 de angajaţă. Localitatea urbană este urmată de Tinăud, pe teritoriul căreia se află 19 firme, care realizează o cifră de afaceri de peste 30 mil. ron şi un profit de aproape 600 mii ron, având un număr de 320 salariaţi. Celelalte două localităţi sunt mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, în Peştiş existând 18 firme cu o cifră de afaceri cumulată de 9 mil. ron, profit anual de 172 mii ron şi 85 angajaţi, iar în Pădurea Neagră 12 societăţi comerciale înregistrate cu o CA cumulată de 730 mii ron, profit total de aproape 53 mii ron şi 12 salariaţi.

            În ce priveşte agricultura, aceasta este slab dezvoltată, în ciuda faptului că pe teritoriul oraşului există 2.542 ha de teren agricol, din care 1.016 ha teren arabil, 1.128 ha păşuni, 1 ha de vii şi 52 ha livezi, aici există doar 4 firme cu domeniu de activitate cultura plantelor, agricultura realizându-se în mod independent de către fiecare proprietar de teren agricol, fiind mai degrabă o agricultură de subzistenţă, în plus, în domeniul creşterii animalelor sunt înregistrate doar 2 firme care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu economic.     

 

            Cap. IX Cooperarea internă şi internaţională

 

            Cooperarea cu persoane juridice române sau străine se realizează pe bază de acord de cooperare, relaţiile de cooperare fiind iniţiate de către una din părţi, pe bază de scrisoare de intenţie. Principiile şi reglementările care stau la baza acordurilor de cooperare, vor fi în concordanţă cu prevederile art. 36 alin(7) lit. „a” din Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

            Cooperarea se stabileşte în vederea realizării în comun a unor acţiuni de promovare a potenţialului economic local, de susţinere a unor interese comune, privind dezvoltarea durabilă, precum şi în vederea finanţării unor acţiuni la nivel local.

            Relaţiile de parteneriat se vor stabili în vederea promovării unor interese comune ale unităţilor administrativ-teritoriale, care îşi manifestă dorinţa de iniţiere a acestui tip de relaţii.Parteneriatul se va stabili pe bază de protocol de colaborare sau acord bilateral în care se vor prevede reguli de funcţionare a parteneriatului, drepturile şi obligaţiile partenerilor, termenele de valabilitate ale protocolului.  

            Protocolul de cooperare sau acordul bilateral va respecta prevederile Legii nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a celorlalte acte normative în vigoare, în domeniu.

            Cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau străinătate se va realiza pe bază de acord, de cooperare sau asociere, în care vor fi prevăzuţi termenii cooperării sau asocierii ( scop, obiective, drepturi, obligaţii, domenii de cooperare, durata acordului).

            Acodurile se vor întocmi cu respectarea prevederilor Legii nr. 215/2001. Aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, se vor realiza în vederea promovării unor interese comune.

 

            Cap. X Patrimoniul public şi privat:

            Potrivit Legii nr. 215/2001, patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile, aflate în proprietatea publica si privata a acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

            Dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administrativ teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.

            Statul sau unităţile administrativ teritoriale exercită, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care, potrivit legii alcătuiesc domeniul public, potrivit legii.

            Domeniul privat al oraşului Aleşd este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea oraşului şi care nu fac parte din domeniul public. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comundacă prin lege nu se prevede altfel.

           

            Concesionarea, închirierea şi administrarea bunurilor din patrimoniul oraşului Aleşd

            Bunurile din domeniul public al oraşului sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi înstrăinate, ci numai date în administrare, concesionate sau închiriate, în condiţiile legii. Consiliul local al oraşului Aleşd hotărăşte ca bunurile ce aparţin domeniului public de interes local să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori închiriate.

            Consiliul local hotărăşte cu privire la cumpărarea şi vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes local, în condiţiile legii.

            Consiliul local poate da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societăţilor şi instituţiilor de utilitate publică sau de binefacere, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activităţi care satisfac cerinţele cetăţenilor oraşului Aleşd.

 

            Administrarea bunurilor aflate în patrimoniul oraşului

            Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare.

            Dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul său nu îşi exercită drepturile şi nu îşi execută obligaţiile născute din actul de transmitere.În litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanţă titularul acestui drept va sta în nume propriu. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîdeplinirii acestei obligaţii. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage revocarea dreptului de administrare.

 

            Concesionarea sau închirierea bunurilor aflate în patrimoniul oraşului  

            Închirierea bunurilor proprietate publică a oraşului se aprobă prin hotărâre a Consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia.

            Contractul de închiriere se poate încheia, după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare.

            Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie, în condiţiile legii.

            Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. Unităţile administrativ teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.

 

 

 

            Cap. XI Partidele politice

            Partidele politice care activează în oraşul Aleşd sunt următoarele :

 

            Partidul Naţional Liberal

            Partidul Social Democrat

            Uniunea Democrată a Maghiarilor din România

            Alianţa Liberalilor şi Democraţilor

           Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România –organizaţia Aleşd

           

                       

 

            Cap.XII Consultarea cetăţenilor

           

            Cetăţenii oraşului Aleşd pot fi consultaţi, în condiţiile legii, prin Referendum, asupra unor probleme de interes deosebit din unitatea administrativ teritorială. Referendumul poate fi organizat şi atunci când mandatul primarului încetează înainte de termen. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se va organiza ca urmare a cererii adresate, în acest sens, prefectului, de către locuitorii oraşului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau neexercitării atribuţiilor ce îi revin conform legii.

            Organizarea unui asemenea referendum trebuie solicitată în scris de cel puţin 25% din locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale oraşului Aleşd.

            De asemenea tot prin referendum poate fi dizolvat şi Consiliul local, în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale. Referendumul este organizat de către o comisie numită prin ordinul prefectului.

            Cetăţenii oraşului Aleşd pot fi consultaţi prin adunări cetăţeneşti organizate pe cartiere, străzi. Convocarea şi organizarea adunărilor de face de către primar, la iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă a scopului, datei şi locului unde urmează să se desfăşoare adunarea. Aceasta este legal constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi, propuneri care se consemnează într-un proces verbal care va fi înaintat primarului. Primarul îl supune dezbaterii Consiliului local la prima şedinţă în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi finanţare. Soluţia adoptată se aduce la cunoştinţă publică, dacă este cazul, prin grija secretarului oraşului Aleşd.    

           

           

Cap. XIII Atribuirea şi scimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi obiective de interes public local

            Consiliul local, prin hotărâre atribuie sau schimbă denumiri de străzi, de pieţe sau alte obiective de interes public local.Hotărârea trebuie bine motivată şi documentată iar cheltuielile vor fi suportate din bugetul local, în conformitate cu OG nr. 63/2002, privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare.

            Cap. XIV Acordarea titlului de cetăţean de onoare a oraşului Aleşd.

            Se conferă titlul de „Cetăţean de Onoare al Oraşului Aleşd” şi Diploma de Cetăţean de Onoare, însoţită de cheia oraşului Aleşd, persoanelor române sau straine, importante sau reprezentative pentru oraşul Aleşd, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, educational, cultural, artistic si sportiv si celor care au merite deosebite obtinute împotriva catastrofelor si în situatii de urgenta, astfel:

a) persoanelor fizice române, nascute în oraşul Aleşd sau cu domiciliul în oraşul, Aleşd, care în întreaga lor activitate au obtinut rezultate de exceptie, recunoscute în tara si strainatate.

b) persoanelor fizice române, cu o contributie deosebita la dezvoltarea materiala si spirituala a oraşului Aleşd, cresterea prestigiului localitatii noastre între localitatile din tara.

c) persoanelor fizice straine, care îsi desfasoara activitatea pentru oraşul Aleşd şi care contribuie efectiv la dezvoltarea economica, urbanistica si educationala a oraşului, la cresterea nivelului de trai material si spiritual al majoritatii cetatenilor.

 Titlul de „CETATEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI ALEŞD”, se confera si post – mortem , în conditiile prevazute la art. 1.

Iniţierea acţiunii privind conferirea titlului de „CETAŢEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI ALEŞD”, se realizeaza conform prevederilor art. 36 (8) din Legea nr. 215/2001, republicată, administratiei publice locale, Hotarârea pentru conferirea titlului, se adoptă în şedinţa ordinară sau extraordinară a Consiliului Local al Oraşului Aleşd, cu votul secret al majorităţii consilierilor prezenţi.

Festivitatea conferirii titlului de „CETATEAN DE ONOARE AL ORAŞULUI ALEŞD”, se organizează prin grija Primarului – la sediul Consiliului Local, sau cu ocazia unei manifestări publice în oraşul Aleşd, cu prezenţa persoanei căreia i se conferă acest titlu, sau a reprezentanţilor legali pentru persoanele decedate, când titlul se acordă post – mortem.

            După prezentarea HOTĂRÂRII Consiliului Local, Primarul oraşului înmânează DIPLOMA DE „CETĂŢEAN DE ONOARE” .

 

            Cap. XV Însemnele oraşului Aleşd

            Însemnele oraşului Aleşd sunt reprezentate de stema oraşului Aleşd aprobată prin H.G. nr. 673/2011.

            Descrierea stemei:

 

            Stema oraşului Aleşd se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi de o linie neagră în 3 cartiere.

             În partea superioară, în dreapta, se află o cruce de aur, iar în stânga se află o cetate argintie.

            În vârful scutului se află un caduceu argintiu.

             Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

             Semnificaţiile elementelor însumate:

             Crucea simbolizează biserica creştină, iar cetatea semnifică domeniul Şinteu, al cărui centru administrativ a fost târgul Aleşd.

            Caduceul este atributul zeului Mercur, simbol al comerţului.

            Brâul undat reprezintă râul Crişul Repede, care traversează localitatea.

            Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

| Stiri | Programul cu publicul | Contact |
RizVN Login